SARBATOAREA DE PASTI

Pastele este o sarbatoare religioasa crestina, ce comemoreaza invierea lui Iisus Hristos, la trei zile dupa crucificarea sa in Vinerea Sfanta, lucru care marcheaza sfarsitul postului Pastelui. Pastile sunt sarbatoarea cea mai sfanta din calendarul crestin, urmate de Craciun si recunoscute ca zile libere in majoritatea tarilor de traditie crestina, cu exceptia notabila a Statelor Unite, unde este sarbatorita doar duminica Pastelui (si nu si lunea Pastelui).
De ce oua rosii de Pasti?
Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Iisus. Rastignirea si învierea reprezinta reînvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el însusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci când Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în oua rosii. O traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au însâCuloarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci când aceste obiceiuri vor înceta,el va iesi în lume.
Cand incepe sarbatoarea de Pasti?
Sarbatoarea Pastelui incepe cu Duminica Floriilor, ziua cand se serbeaza intoarcerea lui Hristos in Ierusalim. Incepand din aceasta zi oamenii isi amenajeaza gradinile, in ziua de duminica dimineata ei pleaca la biserici cu crengute de salcie simbol al fertilitatii, vietii, ca mai apoi sa le agate la stresinile caselor.Se zice ca anume de ziua Floriilor oamenii isi scoteau martisorul si il agatau de un pom roditor, daca pomul rodea din abundenta atunci aveai parte de un an bogat.Cei ce locuiau in apropierea unui rau obisnuiau sa iasa la malul lui in special fetele si baietii impletind cununi din ramuri de salcie si le aruncau pe ape.Vinerea este Ziua Rastignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Se zice ca ziua de vineri este o zi fara noroc. In aceasta zi nu se practica munci grele de cultivarea pamantului, nu se aprindea focul in soba si nu se cocea painea.
In ziua Pastelui dimineata oamenii obisnuiesc sa puna oua rosii in apa si sa se spele din aceasta pentru a se proteja de boli. In alte zone se adauga li oua albe si bani.Mancarea traditionala de Pasti este oua vopsite, friptura de miel si pasca. Mielul - este considerat simbolul lui Hristos, ouale simbolul Divinitatii care fiind ciocnite de Pasti sint sacrificate.
Pastele la romani.
La romani, Pastele este cea mai importanta sarbatoare, o sarbatoare care necesita indelungi pregatiri, in care sunt implicati toti membrii comunitatii.O cerinta obligatorie este ca in ziua de Paste oamenii sa aiba locuintele curate si toate mancarurile rituale sa fie pregatite. De aceea, curatenia generala este inceputa inca din Joia Mare. Barbatii, care lucreaza de obicei pe camp sau la padure, raman de Joi acasa si strang gunoaiele, le ard, repara gardurile, ara gradina, taie lemne, aduc apa si taie mieii. Femeile sunt cele care inrosesc si incodeiaza ouale, fac pasca, spala lucrurile si fac curat in casa.
Bucate traditionale de Pasti.
Ouale incep sa se vopseasca de Joi. Initial doar rosii, ele au inceput sa fie vopsite si in alte culori galben, verde, albastru si negru.La sate, ouale se coloreaza cu ajutorul vopselurilor obtinute pe cale naturala, din plante.In general, ouale se vopsesc intai in culoarea galbena, pentru ca celelalte culori prind mai bine peste galben. Exceptie fac ouale vopsite in albastru.In Banat, primul ou vopsit, de proba, se numeste cearc.In dimineata de Paste, acesta se imparte copiilor din casa.Ouale rosii, numite si rosele,rusele sau rosetel se coloreaza cu vopsea obtinuta din scoarta de arin rosu, scortisoara, sovarv, sau pojarnita.
Foarte interesante sunt ouale incondeiate (impiestrite, inchistrate, inchiestrate). Pentru incondeiere se folosesc instrumente speciale, sub forma unor betisoare subtiri si rotunzi chisita (bijara), matuful (motocul), festeleul. Festeleul este un bat ascutit de lemn de fag. La un capat se pun scame de in sau de bumbac. Festeleul se inmoaie in ceara topita si, prin atingerea oului, se fac picatele.Cele mai folosite motive pentru incondeierea oualelor sunt: calea ratacita (pe care merg sufletele mortilor spre judecata), crucea, frunza de stejar sau brad, carligul ciobanului. In Muntenia se deseneaza si fierastraul sau fierul plugului, iar in Moldova fulgerul si furca. Se mai deseneaza plante, animale, diferite tipuri de cruci.Pasca se face in Joia Mare, dar mai ales sambata, pentru a nu se strica pana la Paste. Ea are forma rotunda (in amintirea scutecelor pruncului Iisus), sau dreptunghiulara (forma mormantului sau). In unele regiuni se face pasca si de Sf. Gheorghe, de Inaltare si de Rusalii.Pasca simpla este pentru familie, iar pasca cu cruce se duce la biserica de Paste, pentru a fi sfintita. Pentru cei mici se fac pascute.La pasca se pun si branza de vaci, galbenus de ou, stafide, uneori zahar si scortisoara.
Fantanita.
In unele regiuni, in vinerea din Saptamana Luminata se cauta izvoarele de apa, se construiesc fantanile si se curata, crezandu-se ca aceste izvoare si fantani vor avea apa din belsug si nu vor seca.
Pastele blajinilor.
Pastele Blajinilor este celebrat luni, dupa Duminica Tomii. In traditia romaneasca, Blajinii sunt spiritele stramosilor, care traiesc la hotarul dintre aceasta lume si cealalta, acolo unde Apa Sambetei se varsa in Sorbul Pamantului. Blajinii sunt foarte buni, credinciosi, respectand toate posturile. Cu toate acestea, ei nu stiu cand cade Pastele, afland aceasta doar cu opt zile mai tarziu, cand ajung pe apa cojile de oua rosii aruncate de oameni de Paste.Traditia spune ca Blajinii sunt mici de inaltime, umbla dezbracati si sunt acoperiti cu par. Baietii sunt crescuti de mame pana cand se pot ingriji singuri. Apoi ei traiesc izolati, postind si rugandu-se, impreuna cu barbatii. Femeile se intalnesc cu barbatii o singura data pe an, la Pastele Blajinilor.Pentru pomenirea mortilor, pe morminte se aseaza vase cu oua rosii, colaci si se aprind lumanari. In unele locuri, se face pomana in curtea bisericii.