Academia Romana aniverseaza 143 de ani
Ziua Academiei Romane este sarbatorita, astazi, la ora 10.00, printr-o adunare generala a membrilor, la sediul institutiei, de la infiintarea careia se implinesc 143 de ani. La 1/13 aprilie 1866, prin decretul dat de Locotenenta domneasca, s-a intemeiat Societatea Literara Romana, devenita, in 1867, Societatea Academica Romana. La 30 martie 1879, printr-un decret semnat de Carol I, aceasta “se declara institut national cu denumirea Academia Romana”, functionand ca for al moralitatii si independentei stiintifice. Preocuparile sale s-au extins in domeniul artelor, literelor si stiintei. Academia Romana a primit in randul membrilor ei mari personalitati ale culturii si stiintei romanesti, inscrise in istoria nationala si internationala.
Au urmat ani de restriste, odata cu 1948, cand, prin decret prezidential, Academia Romana a devenit Academia Republicii Populare Romane, pentru ca, in august 1965, sa primeasca numele de Academia Republicii Socialiste Romania. Prin Decretul-Lege nr. 4 din 5 ianuarie 1990, Academia Romana isi reia numele si, odata cu aceasta, a fost reluata si amplificata traditia celui mai inalt for stiintific si cultural al tarii. Academia se compune din membri titulari, membri corespondenti si de onoare, cu totii alesi pe viata. Calitatea de membru poate fi acordata si post-mortem. Atat membrii corespondenti cat si membrii titulari pot face propuneri pentru noi membri corespondenti. Pentru membrii titulari, propunerile pot fi facute numai din partea membrilor titulari, iar candidatii trebuie sa fie din randul membrilor corespondenti. Criteriile de eligibilitate sunt deosebit de stricte. In urma mai multor consultari si evaluari, adunarea generala decide prin vot secret acordarea statutului de membru.
Conform statutului, rolul principal al Academiei consta in cultivarea limbii si literaturii romane, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii romane, studierea istoriei nationale romane si cercetarea in cele mai importante domenii stiintifice. Cele mai reprezentative lucrari academice sunt “Dictionarul limbii romane”, “Dictionarul explicativ al limbii romane”, “Dictionarul general al literaturii romane”, “Micul dictionar academic” si “Tratatul de istoria romanilor”.
Ziua Academiei Romane, amintind de inceputuri, prilejuieste evocarea contributiilor pe care marile personalitati romane le-au avut la dezvoltarea stiintei si culturii si o evaluare a principalelor programe de cercetare ale acestei institutii. Intre membrii prestigioasei institutii romane se numara Mihai Eminescu, Ion Creanga si I. L. Caragiale, alesi post-mortem, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Barbu, ales postmortem, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Nichita Stanescu, ales post-mortem. In prezent, intre membrii titulari se numara Eugen Simion (critic, istoric literar), Gheorghe Mihaila (lingvist, istoric literar), Dan Berindei (istoric).
